filon omenesc în creațiile SF

[ Articol-eseu publicat în revista literară Viața Românească nr.10/2018: ]


Filon omenesc în creațiile SF

«Printr-o coincidență, sugestia de a diserta asupra balansului „Tehnologie versus Natura Umană” în creația de Science-Fiction s-a înfiripat în primăvara lui 2016, când două reviste pe care le urmăresc sistematic – ‘CHIP România’ și ‘research*eu’ – au publicat o serie de articole dedicate acelui nod al evoluției societății umane când se presupune că va avea lor fuziunea dintre om și tehnologie. „Singularitatea”. Și poate că nici n-ar fi o coincidență, cât mai degrabă… <citiți articolul integral>…»

vr102018


 

Reclame

Evenimente SF de toamnă

Etichete

,

Trei evenimente SF majore în toamna aceasta:


• ROMCON 2018

a 39-a Convenție Națională de Science-Fiction
7-9 septembrie 2018, Reșița
la Universitatea ‘Eftimie Murgu’ Reșița
Detalii prin http://romconsf.ro/


• Sci+Fi FEST 2018

15-16 septembrie 2018, Bucureşti
Biblioteca Naţională, Bucureşti
Detalii prin http://stiintasitehnica.com/


• AntareSFest

5-7 octombrie, Braşov
Hotel Capitol
Detalii prin http://antares-club.ro/


SFVL la 5 ani

Etichete

, , ,


Pasionaţii de literatură/artă Science Fiction & Fantasy sunt invitaţi joi, 17 mai, ora 18, la Biblioteca Judeţeană Vâlcea, la întâlnirea clubului SFVL, care aniversează cinci ani de la înfiinţare.

Pe lângă lecturile şi dialogurile fireşti la întâlnirile clubului, va avea loc şi o activitate specială:

Concurs de cunoştinţe pe teme SF&F

cu premii în cărţii şi reviste SF

(sunt permise colaborările între participanţi şi consultările Google)

Vă aşteptăm!


Enciclopedia anticipatiei românesti – 2

Etichete

, ,

A apărut volumul 2 al ‘Enciclopediei Anticipaţiei Româneşti‘!
Cartea, având subtitlul ‘Caleidoscop‘, este o continuare la ‘Enciclopedia Anticipaţiei Româneşti. Portrete exemplare‘, apărută tot la Editura Eagle, dar în 2016. Şi, extrapolând sintetic esenţa volumului 1, putem spune că aduce şi ea o contribuţie la legitimarea SF-ului românesc.
Pentru cei care au întâlnit/urmărit scrierile domnului Mircea Opriţă din ultimii ani, semnătura acestuia deja reprezintă o garanţie. (Rafinament, echilibru, tenacitate – iată cuvintele ce-mi vin în minte când mă gândesc la acest ‘senior al imaginaţiei’.)

ear2

Pentru mine întâlnirea cu ‘Enciclopedia Anticipaţiei Româneşti – Vol.II’ a constituit o surpriză. Pândeam de câteva luni apariţia acesteia, şi în mintea mea se formase o pre-judecată, o iluzie. De vreme ce primul volum al Enciclopediei, subintitulat ‘Portrete exemplare’, se focalizase pe câteva personalităţi cu însemnătate deosebită în constituirea identităţii SF-ului românesc (Felix Aderca, Victor Anestin, Ion Hobana, Vladimir Colin, Adrian Rogoz, Sergiu Fărcășan, Victor Kernbach, Camil Baciu, Horia Aramă, Giorgina-Viorica Rogoz, George Anania, Gheorghe Săsărman, Ovid S. Crohmălniceanu, Florin Manolescu, Mihail Grămescu, Liviu Radu, Cornel Robu), atunci, am presupus eu, acest al doilea volum se va ocupa de acea pleiadă de autori care au constituit, după părerea mea, corpusul celei mai fecunde perioade a SF-ului românesc, perioada 1970-1990. De fapt, eroarea mea în această anticipare a fost presupunerea că volumul 2 va încheia ‘Enciclopedia Anticipaţiei Româneşti’. Aşa că febrila răsfoire iniţială a cărţii mi-a indus o mică dezamăgire: da, enciclopedia se ocupă în continuare de portrete scriitoriceşti, însă doar o mică parte dintre acestea provin din acel corpus. A trebuit să mă „resetez” un pic, să-mi calmez aşteptările, iar în acest sens m-au ajutat două aspecte cheie:
• în textul de ‘impressum’ de la pagina 4 a cărţii stă scris că se află în pregătire volumele 3 şi 4 ale acestui proiect enciclopedic (cu subtitlurile ‘Cenacluri, publicaţii, cronologie, bibliografii’, şi respectiv ‘Probleme şi soluţii’);
• subtitlul cărţii, ‘Caleidoscop’, sugerează destul de limpede o diversitate mai degrabă surprinzătoare decât o diversitate în câmpul vreunei continuităţi (cvasi-cronologice?) pe linia personalităţilor semnificative pentru SF.
Şi tot apropo de eventuala neatenţie la detalii esenţiale, se cuvine să observăm ceva: conceptul de ‘anticipaţie’ din titlul lucrării nu se suprapune chiar perfect peste cel de ‘science-fiction’, la rigoare ‘imaginarea viitorului’ fiind un subdomeniu distinct al SF-ului, lângă care se pot aşeza şi altele (precum lumile paralele/alternative, faliile în timp sau istoriile contrafactuale – daca e să folosim măsura axei temporale).
Revenim deci, resetaţi, la conţinutul Enciclopediei Anticipaţiei Româneşti, 2! Volumul are 570 de pagini şi în ele găsim aprope o sută de portrete ale unor personalităţi care au avut participări de diverse nuanţe la literatura de anticipaţie românească. La parcurgerea acestora cititorului i se revelează un prim aspect ce impune consideraţie: ineditul şi bogăţia detaliilor biografice. (Deşi am fi tentaţi să ne imaginăm că astăzi Google Search şi Wikipedia ne pot ajuta să găsim orice informaţii biografice şi bibliografice, în cazul de faţă se simte că efortul de colectare a fost unul mai special.) Al doilea aspect meritoriu este reuşita autorului enciclopediei în a identifica şi a sintetiza, pentru fiecare portret, trăsături esenţiale: idei specifice scrierii alese pentru ilustrare; aspecte descriptive stilistic; contexte culturale; chestiuni personale. În plus, deseori Mircea Opriţă inserează şi fragmente sugestive din textul la care se referă, ceea ce face lectura şi mai interesantă pentru cititorul deschis experimentului.
Da, putem spune că autorul enciclopediei îşi dovedeşte şi în acest volum abilităţile de exeget.
Însă probabil că cea mai surprinzătoare descoperire pe care ne-o furnizează parcurgerea cărţii constă în a afla cât de multe personalităţi ale literaturii româneşti non-SF (main-stream) au cochetat cu ideea de anticipaţie şi au produs texte încadrabile (cu sau fără indulgenţă) în acest subgen, urmându-i provocările/ispita. Şi cred că o spicuire nominală este edificatoare şi suficientă: Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Alexandru Macedonski, Eugen Ionesco, Mircea Eliade, Horia Lovinescu, Gib Mihăescu, Ion Minulescu, Geo Bogza, Ioan D. Sârbu, Ion Marin Sadoveanu, Victor Eftimiu, Mircea Cărtărescu, Ioan Petru Culianu, I.L. Caragiale, Vasile Voiculescu.
La final trebuie să menţionez că printre portretele scriitoriceşti din volumul secund al Enciclopediei Anticipaţiei Româneşti se află şi câteva nume dintre cele pe care iluzoria mea presupunere le-ar fi văzut înscrise într-o enciclopedie SF dedicată „anilor de aur ai SF-ului românesc”, precum: Dănuţ Ungureanu, Cristian Tudor Popescu, Gheorghe Păun, Sebastian A. Corn, Romulus Bărbulescu, Ovidiu Bufnilă, Marian Truţă. E adevărat, lipsesc de aici o serie de nume semnificative (Alexandru Ungureanu, Silviu Genescu, Cristian Mihail Teodorescu, Constantin Cosmiuc, ş.a.), dar sperăm că ele vor fi cuprinse în chiar volumele următoare ale acestei encicliopedii. Pe care deja le aşteptăm.


Despre SF-ul vâlcean

Etichete

, , ,

[ un articol apărut astăzi în Curierul-de-Vâlcea: ]


Despre Science-Fiction-ul vâlcean

Mircea Băduţ

Dacă este să cântărim obiectiv lucrurile, probabil că oricare dintre noi va admite că Râmnicu-Vâlcea, nefiind un oraş de anvergură mare şi neavând o tradiţie literară extraordinară, nu poate avea o pondere deosebită nici în domeniul creaţiei ştiinţifico-fantastice. Însă iată că această întâmplare care se numeşte ROMCON 2017 aşează vrând-nevrând oraşul nostru pe harta SF. (Similar se întâmpla odinioară şi cu festivalul ‘Constelaţii Rock’, ce avea să ne marcheze oraşul pe „scena” muzicală românească.) Recent, într-o postare pe blog-ul propriu, domnul Horia Nicola Ursu (editor de carte SF) chiar spune despre Râmnicu-Vâlcea că este „un oraş lipsit de orice relevanţă în peisajul F&SF actual”.

Da, în mod sigur nu ne putem compara cu oraşele mari, cu tradiţie culturală semnificativă, cu mediu universitar bine statuat. N-avem cum. Râmnicu-Vâlcea a fost locaţia aleasă de organzitorul ROMCON 2017, respectiv de Asociaţia Română a Cluburilor şi Autorilor de Science Fiction (ARCASF, http://www.arcasf.ro), în primul rând datorită plasării centrale pe harta ţării: spre a fi mai comod de ajuns pentru participanţi. Amintim că ultimele ediţii ROMCON s-au desfăşurat la Bucureşti, Suceava, Iaşi, Timişoara, Constanţa. (O listă cu toate ediţiile poate fi consultată pe blog-ul clubului SF vâlcean, https://sfvl.wordpress.com/.) Cred că în decizia ARCASF a mai contat şi potenţialul turistic al judeţului Vâlcea. (Plus faptul că noi, vâlcenii, am răspuns foarte rapid când am fost întrebaţi dacă am vrea să găzduim acest eveniment naţional.)

Însă dincolo de contextul concret, şi detaşat de eventuale păreri privind semnificaţia vâlceană pentru mişcarea SF, în rândurile următoare voi încerca să spicuiesc câteva lucruri chiar despre SF-ul local, aşa cum le-am văzut eu, din prisma celui pasionat de acest gen literar.

Perioada optzecistă

Cred că era anul 1988 când, student fiind (şi cochetând cu scrisul de literatură SF), aflam despre existenţa cenaclului vâlcean ORION, aşă că m-am grăbit să particip la întâlnirile sale, care se ţineau la Casa Ştiinţei şi Tehnicii pentru Tineret (aparţinând astăzi Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Vâlcea). N-am participat eu la prea multe şedinţe (ci doar cât îmi permiteau week-end-urile şi vacanţele în care evadam din centrul universitar craiovean, unde eram student), dar a fost suficient să-mi marcheze memoria. Acolo am citit în public primele mele proze SF, acolo am ascultat citind (şi comentând) o serie de alţi oameni pasionaţi de aces gen literar. Cu unii dintre aceştia încă mai păstrez legătura (măcar virtual). Majoritatea sunt rezidenţi vâlceni. Şi iterez numele celor de care îmi amintesc de la şedinţele cenaclului ORION: Wiliam Alexandru Cosmescu (coordonatorul clubului); Ioan Ciobotaru; Saşa Dumitrescu, Mihai Tănase, Gabriel Drăghici, Rareş Piloiu. (Cu ultimul din listă – pe atunci elev în clasa a VIII-a – chiar am schimbat recent câteva mesaje email; este profesor universitar în SUA.) Însă după 1989, dezorientarea socială experimentată grav de întreaga societate românească a făcut ca şi la Râmnicu-Vâlcea să cam dispară orice activitate de acest fel. Eventual în aşteptarea unor vremuri mai bune.

Scurt sinoptic al cenaclului „Orion”, Râmnicu-Vâlcea: după o primă perioadă de activitate între 1984 şi 1986, cenaclul cunoaşte o revenire începând cu anul 1987 (sub administrarea lui William Cosmescu), când au loc şi deplasări tematice la Timişoara, Piteşti, Craiova, Târgovişte, Bucureşti, dar şi întruniri locale având invitaţi de pe acolo. Printre membri cenaclului: Cristian Buricea-Mlinarcic, Marcel Tohatan, Ioan Ciobotaru, Gelu Stratulat, Saşa Dumitrescu, Gabriel Drăghici, Mihai Tănase, Mircea Băduţ, ş.a.

Şi un pic de mileniu trei

Până şi seria de almanahuri Anticipaţia, esenţială pentru susţinerea mişcării SF din România, a avut o sincopă gravă la începutul anilor 90. Şi doar înspre zilele noastre au început să se aşeze lucrurile: au apărut edituri noi, câteva chiar specializate pe SF; cenaclurile din oraşele universitare s-au reconstituit (sub mai-modernul apelativ de ‘club’) iar unele au reuşit să publice reviste SF, sporadic sau chiar periodic. Mai mult, pe lângă pleiada de scriitori optzecişti au început să se afirme nume noi, cumva sincron şi cu schimbarea de stil observabilă în scriitura SF mondială (inclusiv cu influenţele cyber-punk, psihedelic, gothic şi chiar horror).

Dar să revenim ‘pe plaiuri vâlcene’! Şi pentru că mai devreme povesteam despre primul cenaclu SF local, menţionez acum încercarea de ‘redivivus’ pe care mi-am asumat-o personal în 2013: clubul de SF numit chiar ‘SFVL’.

La începutul lunii mai 2013 am fost invitat la un simpozion de literatură SF organizat de clubul HELION din Timişoara. Şi chiar pe drumul de întoarcere (fiind un drum lung în legănarea autobuzului) m-am hotărât să concretizez ceea ce rumegam mental de câţiva anişori: refacerea ORION-ului! Revenit la Râmnicu-Vâlcea am aşternut planul pe hârtie (respectiv pe monitor şi hard-disk) şi i-am contactat pe cei pe care îi mai puteam repera din fostul cenaclu SF. Doar că deceniile trecute de la experienţa ORION ne-au marcat pe toţi, iar SF-ul a trecut pe un plan suficient de secund pentru a nu mai stârni entuziasm. Nu-i nimic!, mi-am zis. Vom încerca măcar pentru noile generaţii. Aşa că m-am prezentat la Biblioteca Judeţeană Vâlcea cu planul meu de a organiza şi derula acolo un ‘club de literatură şi artă SF&F’. Au fost de acord, desigur. Şi chiar aveau să mă sprijine prin includerea întâlnirilor SFVL în programul lor de activităţi, făcându-i astfel şi un pic de mediatizare.

Prima întâlnire a clubului SFVL a avut loc pe 24 mai 2013, iar următoarea pe 31 mai. Numai că ulterior frecvenţa întâlnirilor s-a redus tot mai mult, iar interesul publicului s-a diluat până spre dispariţie. Oricum, dealungul anilor au fost şi câteva întâlniri intersante, după cum sper că se poate vedea şi din jurnalul consemnat la adresa internet https://sfvl.wordpress.com/. Dar chiar şi în starea această, de flacără slab-pâlpâitoare, clubul SFVL este de fapt cel care a atras atenţia organizatorilor ROMCON către Râmnicu-Vâlcea.

Dar şi menţiuni nesubiective

Las deoparte amintirile, şi încerc spre final să menţionez câteva nume care, prin originile vâlcene sau prin rezidenţa locală, marchează geo-spaţial locurile acestea pe harta SF:

  • Michael Hăulică – scriitor şi editor de literatură SF; născut în judeţul Vâlcea;
  • Miloş Dumbraci – scriitor de SF&F, născut la Râmnicu-Vâlcea;
  • Diana Alzner Andrei – scriitoare; proză în antologia „Xenos. Contact între civilizaţii”, Editura Nemira 2014.

Dar e posibil să existe şi altele, neştiute mie.


SFvalcean

recenzii la ficţiuni

Etichete

fictiuni-secunde


Doamna Maria-⁠Ana Tupan – filolog, critic şi istoric literar – scrie o recenzie a cărţii ‘Ficţiuni Secunde’, în revista Contemporanul, recenzie pentru care preia titlul uneia dintre prozele din cuprins, „Între noi, inteligenţii”.


Cartea înregistrează câteva ecouri şi în revista ‘Viaţa românescă‘, la secţiunea ‘Breviar editorial’ (rubrică semnată aici de doamna Eugenia Ţarălungă).