Reuniune aniversară SFVL

Etichete

,


Pasionaţii de literatură/artă Science Fiction & Fantasy sunt invitaţi joi, 11 mai, ora 18, la Biblioteca Judeţeană Vâlcea, la întâlnirea clubului SFVL, care aniversează patru ani de la înfiinţare.

Pe lângă eventualele lecturi şi dialoguri fireşti la întâlnirile clubului, va avea loc şi o activitate specială

Concurs de cunoştinţe pe teme de cultură SF&F

cu premii în cărţii şi reviste

(sunt permise colaborările între participanţi şi consultările web/internet)

Vă aşteptăm!


Vâlcea peste 100 de ani

Etichete


Asociația Română a Cluburilor și Autorilor de Science Fiction (ARCASF), împreună cu Primăria Râmnicu-Vâlcea, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vâlcea şi Biblioteca Judeţeană Vâlcea
organizează
CONCURS CU PREMII

Vâlcea peste 100 de ani

Categorii:
• IDEI (eseuri scrise)
• SCENARII DE FILM, TEATRU, BANDĂ DESENATĂ
• FICŢIUNI (povestiri, nuvele)


CE TREBUIE SĂ FACEŢI?
1. Să plonjaţi în anul 2117 pe meleaguri vâlcene/râmnicene
2. Cu ce? Singurul mijloc permis: imaginaţia!
3. Fără bizarerii, exageraţiuni, malversaţiuni! Doar… ce-ar fi dacă?
4. Originalitate, raţionalitate, factualitate!
5. O proiecţie cât mai „veridică”
6. Ce rămâne, ce dispare din ceea ce este acum? Şi de ce?

Perioada de înscriere/trimitere a lucrărilor pentru concurs: 1 mai – 15 iulie 2017.
Lucrările se trimit fie pe adresa de email asociatia.arcasf@gmail.com, fie prin poştă, pe adresa Bibliotecii Judeţene Vâlcea, str. Carol I nr.26, cod poştal 240591, Râmnicu-Vâlcea, cu menţiunea «pentru concursul „Vâlcea peste 100 de ani”».

Condiţii pentru participanţi: domiciliul în jud. Vâlcea; vârsta între 15 şi 35 de ani

Festivitatea de premiere se va desfăşura în cadrul manifestării ‘ROMCON 2017’, în 3 septembrie, la Biblioteca Judeţeanã Vâlcea.

Detalii: prin email-ul de mai sus şi/sau prin web-site-urile ARCASF şi ROMCON.


Legile Asimov – norme metodologice

Etichete

Ascultând de dimineaţă la radio – într-o scurtă secvenţă pe tema roboţiilor şi inteligenţei artificiale – enunţul celebrelor legi lui Asimov, pe loc mi-am zis că „au încurcat-o cei ce-or avea de scris normele metogologice de aplicare!”.

Desigur că odinioară am fost fascinat de poveştile pe care Isaac Asimov le-a brodat pe infrastructura legilor roboticii, devenite nu doar legendare ci şi, iată!, referinţă pentru preocupările umanităţii în perspectiva avansului automaticii şi informaticii (şi în perspectiva neliniştitoare a Singularităţii*).

Însă pe atunci nu ştiam (şi sunt recunoscător pentru asta) că o lege este un enunţ succint, sintetic, şi că – pentru a funcţiona în practica socială, administrativă, economică şi judiciară – ea trebuie deseori completată cu detalii de aplicare concretă, detalii numite ‘norme metodologice’.

Legea 1: „Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău unei ființe umane, sau, prin neintervenție, să permită ca unei ființe omenești să i se facă un rău.”

Legea 2: „Un robot trebuie să se supună ordinelor date de către o ființă umană, atât timp cât ele nu intră în contradicție cu Legea 1.”

Legea 3: „Un robot trebuie să-și protejeze propria existență, atât timp cât acest lucru nu intră în contradicție cu Legea 1 sau Legea 2.”

Aşa că, pentru eventualii cititori ai acestori rânduri, aduc provocarea de a reflecta la (şi chiar de a imagina) conţinutul eventualelor ‘norme metodologice pentru legile roboticii‘. Indiferent că acestea ar fi pentru uzul juriştilor (legiuitori, tribunale, judecătorii) sau pentru uzul entităţilor implicate (constructori şi programatori de roboţi; proprietari de viitori roboţi; roboţi conştienţi şi responsabili legal).


(* Singularitatea – supoziţia iminenţei unui viitor în care inteligenţa artificială va fuziona cu inteligenţa oamenilor (sau chiar o va depăşi, preluând eventual controlul lumii).

 

De la Eurocon la Romcon

Etichete

Întâmplarea face ca în 1972 – anul când avea loc primul Eurocon (convenţia anuală coordonată de ‘European Science Fiction Society’ pentru atribuirea ‘European SF Awards’) – să aibă loc şi prima convenţie naţională românească a cenaclurilor/cluburilor de anticipaţie (literatură şi artă SF), dintr-o serie care ulterior avea să fie numită ‘Romcon’. (Reţinem şi că în 1994 Eurocon-ul s-a desfăşurat la Timişoara.)

Iată, sintetizate cronologic, reuniunile cvasi-anuale din România:

1972 • Prima consfătuire naţională a cenaclurilor SF •  14-15 aprilie 1972, Bucureşti, Casa de Cultură a Stundenţilor • Adrian Rogoz, Daniel Cocoru (‘Solaris’), Doru Treta (‘H.G. Wells’)
1972 • A II-a consfătuire naţională a cenaclurilor SF • 1972, Craiova, Casa Tineretului • Cenaclul ‘Henri Coandă’, Alexandru Mironov
1973 • A III-a consfătuire naţională a cenaclurilor SF • martie 1973, Timişoara
1973 • A IV-a consfătuire naţională a cenaclurilor SF • noiembrie 1973, Casa Armatei, Oradea • Cenaclul ‘Horenii’, Viorel Pantea
1975 • A V-a consfătuire naţională a cenaclurilor SF • 1975, București
1976 • A VI-a consfătuire naţională a cenaclurilor SF • 1976, Craiova
1977 • A VII-a consfătuire naţională a cenaclurilor SF • 1977, Bucureşti
1978 • A VIII-a consfătuire naţională a cenaclurilor SF • 1978, Târgoviște • Cenaclul ‘Cronos’
1979 • A IX-a consfătuire naţională a cenaclurilor SF • septembrie 1979, Oradea
1980 • A X-a consfătuire naţională a cenaclurilor SF • 1980, Timișoara, Casa Tineretului + Casa Studenților • Cenaclurile ‘Helion’ și ‘H.G. Wells’
1981 • A XI-a consfătuire naţională a cenaclurilor SF • 6-8 noiembrie 1981, Casa de Cultură a Studenților și Tineretului Iași • Cenaclul ‘Quasar’
1982 • A XII-a consfătuire naţională a cenaclurilor SF • 12-14 noiembrie 1982, Sibiu • Cenaclul ‘Nova’, Dan Iordache
1983 • A XIII-a consfătuire naţională a cenaclurilor SF • 28-30 octombrie 1983, Bucureşti, Clubul uzinelor ’23 August’ • Cenaclul ‘Modul 13’, Ștefan Ghidoveanu
1984 • A XIV-a consfătuire naţională a cenaclurilor SF • 13-15 octombrie 1984, Cluj-Napoca • Constantin Cubleșan, Mircea Opriță, Cornel Robu
1985 • A XV-a consfătuire naţională a cenaclurilor SF • 4-6 octombrie 1985, Lugoj, Clubul Tineretului • Cenaclul ‘Sirius’, Laurențiu Nistorescu
1986 • A XVI-a consfătuire naţională a cenaclurilor SF • 1986, Iași • Cenaclul ‘Quasar’, Emil Brumaru
1987 • A XVII-a consfătuire naţională a cenaclurilor SF • 1987, Craiova, Casa Tineretului • Cenaclul ‘Henri Coandă’
1988 • A XVIII-a consfătuire naţională a cenaclurilor SF • 1988, Piteşti • Cenaclul ‘Antarg’
1989 • A XIX-a consfătuire naţională a cenaclurilor SF • 28-30 septembrie 1989, Timişoara
1990 • A XX-a consfătuire naţională a cenaclurilor SF • 1990, Bucureşti • Cenaclul ‘String’, Mihaela Muraru-Mândrea
1991 • Romcon 1991 • 1991, Sângeorz-Băi, Bistrița-Năsăud
1993 • Romcon 1993 • 1993, Buzău • Asociaţia ‘Geneze’, cenaclul ‘Pozitronic’
1994 • Romcon 1994 • 1994, Baia-Mare
2001 • Romcon 2001 •
2004 • Romcon 2004 • 11-14 noiembrie 2004, Iaşi, Casa de Cultură a Studenților • Clubul UNESCO ‘Quasar’
2011 • Romcon 2011 • 5-7 august 2011, insula Capidava, Constanţa • SRSFF, Academia de vară ‘Atlantykron’
2012 • Romcon 2012 • 25-26 martie 2012, Timișoara • Clubul ‘Helion’
2013 • Romcon 2013 • 13-15 decembrie 2013, Iaşi, Casa de Cultură a Studenţilor • Cenaclul ‘Quasar’
2015 • Romcon 2015 • 18-20 septembrie 2015, Suceava, Observatorul Astronomic • Societatea Ştiinţifică ‘Cygnus’, ARCASF
2016 • RomCon 2016 • 28-30 octombrie 2016; Bucureşti, Facultatea de Arhitectură • ARCASF, Clubul ‘Helion’


Conferinţa şi sesiunea HELION


• Conferința Internațională HELION – 5-6 mai 2017

Tema: Frontiers of the Possible: Borders and Openings in Speculative Fiction.
Locaţia: Timişoara
Organizator: Clubul HELION


• Sesiunea HELION – 5-7 mai 2017

Teme:  a) Arca în imaginarul SF
b) Astro-ecologia și economiile circulare
c) SF-ul și lumea subacvatică
Locaţia: Timişoara
Organizator: Clubul HELION


Detalii despre evenimente se găsesc pe web-site-ul: Helion On-Line


Estetician al SF-ului: Cornel Robu (1938-2016)

Joi, 27 octombrie, s-a stins din viaţă Cornel Robu, omul pe care cei pasionaţi de science-fiction la modul profund îl ştiu ca fiind o referinţă aparte. Scriitor şi critic literar, antologator, profesor universitar – la nevoie Wikipedia ne poate spune câte ccornel_robueva despre el: despre activitate sa, despre opera publicată, despre disctincţiile primite. La nivel mondial Cornel Robu este cunoscut în special pentru eseul „A Key to Science Fiction: the Sublime” – cea mai importantă contribuţie românească la teoria literaturii SF.
Ca un mic omagiu al destinului, alinarea pe care Domnia Sa a aflat-o în ultimele zile de viaţă se datorează un pic şi eseului menţionat (privind teoria sublimului ca element cheie în estetica literaturii SF), eseu care, publicat recent în Antologia Helion, a atras atenţia medicului ce avea să recomande ultima sa internare.

CRITERIUL CREDIBILITĂȚII

Etichete

Gheorghe Săsărman (1982; revista Helion)

«În clasica discuție privind disocierile necesare dintre literatura fantastică și literatura științifico-fantastatică, vă propun să luam în considerare criteriul credibilitații. La o primă și sumară examinare, fantasticul și științifico-fantasticul par a se găsi, în raport cu acest criteriu, la poli opuși: cel dintâi ignoră cu desavârșire orice pretenție de credibilitate, pe când cel de-al doilea, dimpotrivă, își dă toată osteneala să o ia în serios. Însă la o analiză mai atentă vom observa că situația este ceva mai complicată. Vom remarca astfel că fantasticul, dacă se dezinteresează într-adevăr de credibilitatea evenimentelor, relatând cu seninătate întâmplări dintre cele mai neverosimile, manifestă în schimb o deosebită preocupare pentru credibilitatea reacțiilor și evoluțiilor psihologice, pentru credibilitatea personajelor, pentru literatură, care va să zică. Esteticul prevalează asupra logicului.
În raport cu criteriul pus în discuție, se poate spune că apariția literaturii științifico-fantastice constituie o reacție tinzând să reabiliteze logicul. Într-adevăr, de la bun început, noul gen și-a concentrat atenția asupra credibilităţii evenimentelor, înjghebând lumi verosimile, universuri plauzibile, narând întâmplări care să pară cât mai demne de crezare. În acest scop, într-o primă perioadă, a copilăriei să zicem, literatura științifico-fantastică a urmărit să-și încorporeze un întreg aparat științific, abundând în explicații, raționamente, detalii tehnice ș.a.m.d. De cele mai multe ori, rezultatul inevitabil al acestui efort, altminteri lăudabil, a fost pierderea din vedere a planului psihologiilor – cu efecte literare mai puțin lăudabile, agravate și de absența tradițiilor, a câștigului teoretic implicat în orice istorie. În această situație, unii s-au grăbit să excludă SF-ul din domeniul literaturii, iar alții s-au mulțumit cu aprecierea că fantasticul ar fi forma superioară a științifico-fantasticului. (…)
Totuși, ni se arată semne că, și sub acest aspect, genul ai cărui iubitori sîntem se află într-o îmbucurătoare prefacere. Tot mai mulți autori ne dovedesc că au priceput adevărul simplu cum că o psihologie neverosimilă riscă să facă să se dărâme întregul eșafodaj, oricât de minuțios construit, al evenimentelor, deci că una fără alta nu face prea multe parale ca literatură. Eforturile sunt redistribuite în consecință, și tot mai des constatăm cum se trece cu eleganță peste explicații de detaliu care altădată ar fi consumat pagini întregi. La această nouă atitudine contribuie în bună măsură și acomodarea cititorilor cu universul științifico-fantastic, familiarizarea cu temele și convențiile lui; s-a ajuns astfel la o adevarată codificare, câte o singură noțiune (robot, mutant etc) putând trimite de acum la zeci si sute de pagini de bibliografie, care nici măcar nu mai e nevoie să fie citită. Este și acesta unul dintre avantajele situației de a avea în urmă câteva generații.
În momentul în care literatura științifico-fantastică operează cu personaje credibile, într-o lume de evenimente credibile, dar nu mai puțin stranie, altfel sunt judecate raporturile sale cu literatura fantastică (față de care are avantajul coerenței logice, și deci al unei forțe de convingere decurgând direct din credibilitatea realităţii obiective) și chiar cu literatura realistă, pe care o depăsește pe tărâmul imaginației, și în același timp, printr-o receptivitate mult sporită la problematica omului contemporan, orientat mai mult spre viitor decât spre trecut și confruntat cotidian cu impactul multiplu al științei și tehnologiei în furtunoasa dezvoltare.
Cea mai bună dovadă a acestor raporturi radical reconsiderate o aduce dispariția treptată a hotarelor rigide dintre cele trei categorii amintite, și, în special, dintre fantastic și științifico-fantastic, vizibilă uneori pe parcursul creației unuia și aceluiași scriitor, sau în cuprinsul unei singure opere literare, unde pasaje fantastice pot fi integrate unei arhitecturi SF (sau invers). Când literatura științifico-fantastică va fi devenit pe deplin propria ei formă superioară de evoluție (și credem că nu mai e mult până atunci – pe alocuri, momentul și-a anunțat sosirea), discuții precum cea sub semnul căreia se înscriu și rândurile de față își vor pierde sensul, interesul. Deocamdată, însă, ele sunt menite tocmai să contribuie la grăbirea unei asemenea revoluții.»

Antologia Helion

Etichete

antologiaHelion20062010Antologia HELION – recent-apărutul volum 3 reunește, în 350 de pagini, autori care au avut povestiri publicate în revista HELION (Timişoara) între 2006 și 2010: Mircea Opriță, Marcel Luca, Costel Baboș, Lucian-Vasile Szabo, Constantin Cozmiuc, Silviu Genescu, Lucian Merișca, Adrian Chifu, Dănuț Ungureanu, Ştefana-Cristina Czeller, Cotizo Draia, Adrian Buzdugan, Roxana Brînceanu, Laura Ceica, Ciprian Ionuț Baciu, Mircea Băduț, Laurenţiu Nistorescu și Marian Coman.